Dictionar politic

  Clasă socială
 

Clasă socială, grup numeros de oameni, istoriceşte constituit, cărora le sīnt proprii anumite caracteristici sociale comune, şi anume: acelaşi loc īn sistemul producţiei sociale, acelaşi raport (de cele mai multe ori consfinţit prin legi) faţă de mijloacele de producţie; acelaşi rol īn organizarea socială a muncii; acelaşi mod de obţinere a părţii de care dispun din bogăţia societăţii, precum şi aceeaşi mărime a acestei părţi; conştiinţa apartenenţei la acest grup, anumite trăsături psihosociale proprii. 

Noţiunea de clasă socială a fost introdusă de gīnditori pre-marxişti (īn special de reprezentanţii economiei politice clasice engleze), dar Karl Marx şi Friedrich Engels au īmbogăţit şi au dezvoltat īn chip esenţial conceptul de clasă şi teoria claselor şi luptei de clasă ca motor al dezvoltării istorice. Īn cunoscuta scrisoare către J. Weydemeyer, Marx a sintetizat contribuţia sa la teoria claselor īn următoarele teze: 1) existenţa claselor este legată de anumite faze istorice de dezvoltare a producţiei; 2) lupta de clasă duce īn mod necesar la dictatura proletariatului; 3) aceasta constituie trecerea la desfiinţarea tuturor claselor īn orīnduirea comunistă

Scindarea societăţii īn clase s-a produs pe o anumită treaptă de dezvoltare istorică, īn procesul trecerii de la orīnduirea comunei primitive la sclavagism. Baza economică a apariţiei claselor a constituit-o apariţia diviziunii sociale a muncii şi a proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie. Datorită locului diferit ocupat īntr-o anumită orīnduire economică a societăţii, o clasă socială īşi poate īnsuşi munca alteia. Īn orīnduirile sclavagistă, feudală şi capitalistă societatea este scindată īn clase sociale opuse antagonic: clase exploatate (sclavii, iobagii, proletariatul) şi clase exploatatoare (stăpīnii de sclavi, feudalii, capitaliştii). 

Īn orice orīnduire, alături de clasele sociale principale (ex. proletariatul şi burghezia īn capitalism) există clase neprincipale (clase pe cale de apariţie sau de desfiinţare, diverse clase şi pături intermediare, de ex. mica burghezie īn capitalism). 

Clasele sociale īşi constituie un sistem de organizaţii şi inspiră concepţii, teorii sau doctrine care exprimă şi apără cu mijloace instituţionale şi pe plan ideologic interesele clasei respective. Din existenţa claselor cu interese opuse decurge lupta de clasă, forţă motrice a dezvoltării societăţii īmpărţite īn clase antagonice. Īn urma revoluţiilor sociale, care constituie forma cea mai īnaltă a luptei de clasă, un mod de producţie este īnlocuit cu altul, iar ca urmare a schimbării modului de producţie se modifică treptat şi structura de clasă a societăţii. 

Categoria de clasă socială deţine īn concepţia materialistă a istoriei şi o importantă funcţie metodologică, avīnd o valoare operaţională pentru definirea şi analiza unor fenomene sociale complexe ca suprastructura, statul (puterea politică), democraţia, revoluţiile, războaiele, conştiinţa socială, cultura etc.

 

 

 
Formaţiune socială Clase sociale principale antagoniste
Sclavagism
sclavii stăpīnii de sclavi 
Feudalism
ţăranii iobagi moşierii feudali
Capitalism

 

 

 

 
 Link-uri 
  V. I. Lenin - Marea iniţiativă

„Prin clase înţelegem mari grupuri de oameni care se deosebesc între ele după locul pe care-l ocupă într-un anumit sistem de producţie socială istoriceşte determinat, după raportul lor (de cele mai multe ori formulat şi consfinţit prin legi) faţă de mijloacele de producţie, după rolul lor în organizarea socială a muncii şi, deci, după modul de obţinere şi după mărimea acelei părţi din avuţia socială de care dispun ele. Clasele sînt grupuri de oameni dintre care un grup îşi poate însuşi munca altuia datorită locului diferit pe care îl ocupă într-un anumit sistem de economie socială.“

 

Formaţiune socială

 
 
 
 
 
          MIA Sageata Secţiunea romānă Sageata Dicţionar politic Sageata C