Burghezie, clasă
dominantă în societatea capitalistă, proprietară a principalelor
mijloace de producţie, pe care le foloseşte în scopul obţinerii de profit prin exploatarea
muncitorilor salariaţi.
În funcţie de sfera de investiţie a capitalului, burghezia se împarte în burghezie industrială, comercială, bancară şi sătească. Odată cu pătrunderea capitalului financiar în toate sferele vieţii economice se constituie burghezia monopolistă, iar capitalismul intră într-un nou stadiu al evoluţiei sale istorice - stadiul capitalismului monopolist, al
imperialismului. Sursa veniturilor tuturor acestor categorii ale burgheziei, în oricare din stadiile capitalismului, este
plusvaloarea.
Pentru a-şi asigura o plusvaloare cît mai ridicată şi a-şi întări dominaţia economică, burghezia îşi instituie şi consolidează permanent dominaţia
politică, subordonîndu-şi în întregime şi aparatul de
stat.
Burghezia a apărut şi s-a dezvoltat în societatea feudală şi în decurs de secole a luptat pentru a-şi impune dominaţia politică şi economică. În urma revoluţiilor burgheze, ea a venit la putere şi a devenit clasă dominantă în societatea capitalistă.
Ca urmare a dominaţiei monopolurilor şi a capitalului financiar, în imperialism grupul restrîns al burgheziei monopoliste domină viaţa economică şi politică, formînd oligarhia financiară.
|
