Mod de producţie, mod istoriceşte determinat în care oamenii produc bunurile materiale necesare existenţei şi dezvoltării societăţii; reprezintă unitatea dialectică a forţelor de producţie (care exprimă conţinutul material al producţiei) şi a relaţiilor de producţie (care constituie forma socială în care ea se realizează).

Modul de producţie reprezintă temelia unei orînduiri sociale, baza întregii vieţi sociale, schimbarea lui determinînd transformarea întregii formaţiuni sociale. Dezvoltarea istorică a societăţii omeneşti este constituită, de aceea, de succesiunea modului de producţie: al comunei primitive, sclavagist, asiatic (tributal), feudal, capitalist, socialist şi comunist. Această dezvoltare are drept cauză fundamentală dialectica internă a modului de producţie exprimată în legea concordanţei relaţiilor de producţie cu caracterul forţelor de producţie. 

Materialismul istoric pune la baza explicării dezvoltării societăţii omeneşti schimbările care au loc în modul de producţie, acestea determinînd schimbări în toate celelalte nivele de structurare a vieţii sociale: în domeniul formelor de comunitate umană, al structurii grupale şi de clasă, al întregii suprastructuri, în planul vieţii spirituale, în cele din urmă la nivelul naturii umane, al modului de viaţă şi al personalităţii. Orice nou mod de producţie reprezintă o etapă calitativ superioară în dezvoltarea societăţii; schimbarea unui mod de producţie cu altul este un proces necesar şi legic, o nouă perioadă istorică în progresul societăţii.