Dictionar politic

  Capitalism
 

Capitalism (dictatură capitalistă sau dictatură burgheză), formaţiune socială care se īntemeiază pe proprietatea privat-capitalistă asupra mijloacelor de producţie şi pe exploatarea muncitorilor salariaţi şi īn care burghezia, īn vederea consolidării dominaţiei sale economice, deţine puterea politică

Procesul de apariţie al capitalismului īn Europa occidentală a īnceput aproximativ īn sec. 15 - 16. Cele două clase principale ale capitalismului sīnt clasa proletarilor şi clasa capitaliştilor. Scopul producţiei capitaliste este obţinerea de plusvaloare. Īn raport cu feudalismul, capitalismul a dezvoltat forţele de producţie ale societăţii, a ridicat productivitatea muncii şi gradul de socializare a producţiei. Contradicţia fundamentală a capitalismului este contradicţia dintre caracterul social al producţiei şi forma privat-capitalistă a īnsuşirii rezultatelor producţiei. 

Ideologia burgheză, produs spiritual al orīnduirii capitaliste, exprimă interesele de clasă ale diferitelor pături şi grupări ale burgheziei. De la īnceputul sec. 20, capitalismul a intrat īn stadiul cel mai īnalt al dezvoltării sale: imperialismul.

Deci, īn evoluţia sa, capitalismul a parcurs două stadii: stadiul dominaţiei liberei concurenţe (capitalism premonopolist) şi stadiul dominaţiei monopolurilor (imperialismul, capitalismul monopolist sau capitalismul sec. 20). La rīndul lor, fiecare dintre cele două stadii au parcurs mai multe etape. După cum arată Marx, īn cele din urmă „monopolul capitalului devine o cătuşă pentru modul de producţie capitalist care a īnflorit odată cu el şi prin el. Centralizarea mijloacelor de producţie şi socializarea muncii ajung la un punct la care devin incompatibile cu īnvelişul lor capitalist. Acesta este sfărīmat. Proprietăţii private capitaliste i-a sunat ceasul. Expropriatorii sīnt expropriaţi..., producţia capitalistă generează cu necesitatea unui proces natural propria ei negare“.

Īn epoca actuală, dictatura capitalistă nu mai poate asigura dezvoltarea forţelor de producţie pe plan mondial, politica sa economică duce la risipă de bunuri materiale şi de forţă de muncă, generează crize de energie şi de materii prime, crize economice īn general, accentuează inegalităţile īn relaţiile internaţionale, īmpărţirea lumii īn bogaţi şi săraci. 

 

 

 Link-uri 
  Formaţiune socială
Imperialism

 

 

 
 
 
 
 
          MIA Sageata Secţiunea romānă Sageata Dicţionar politic Sageata C