Democraţie (gr. demos „popor“ şi kratos „putere“), formă de guvernămînt organizată pe temeiul principiului potrivit căruia puterea aparţine poporului. Democraţia are un caracter de clasă şi nu este altceva decît o formă politică a dictaturii claselor dominante.

Democraţie burgheză (capitalistă) - formă de guvernare care sprijină interesele burgheziei, ale capitaliştilor, a unei minorităţi a populaţiei; este de fapt o dictatură burgheză, cu limite istorice determinate, generate de interesele menţinerii capitalismului, ale apărării şi dezvoltării sistemului de exploatare şi asuprire a oamenilor, împiedică participarea lor reală şi deplină la viaţa politică şi îi supune diverselor forme de manipulare politică şi ideologică.

Democraţie proletară (socialistă) - formă de guvernare care reprezintă interesele majorităţii populaţiei; echivalent al termenului de dictatură a proletariatului. Democraţia proletară nu este doar democraţie reprezentativă, este democraţie participatorie, directă. Prima formă de democraţie proletară a fost Comuna din Paris (26 martie - 30 mai 1871). 

Reprezintă un tip superior de democraţie, într-o societate în care se creează condiţiile obiective şi subiective ale egalităţii între oameni (în domeniul politic şi social-economic, în domeniul instrucţiei şi educaţiei, al culturii), posibilitatea pentru toţi membrii societăţii de a participa efectiv la viaţa socială, precum şi exercitarea reală a celor mai largi drepturi şi libertăţi.  Democraţia socialistă cuprinde atît libertăţile politice: libertatea cuvîntului, a presei, a mitingurilor şi adunărilor etc., dreptul de a alege şi a fi ales pe baza votului universal, egal şi secret, cît şi drepturile sociale: dreptul la muncă, la odihnă, la învăţămînt, la asigurarea materială în caz de boală şi de pierdere a capacităţii de muncă etc.