Forţe de producţie, mijloacele de muncă, obiectele muncii atrase în procesul de producţie şi forţa de muncă umană, privite în unitatea şi în interacţiunea lor dialectică. 

Forţele de producţie exprimă relaţiile oamenilor faţă de obiectele şi de forţele naturii, pe care le folosesc pentru producerea bunurilor materiale. Forţele de producţie se află în continuă dezvoltare şi schimbare, ele constituind elementul cel mai mobil al modului de producţie. Dezvoltarea forţelor de producţie este baza întregii dezvoltări sociale.

Dezvoltarea forţelor de producţie stă la baza schimbării şi dezvoltării şi a celuilalt element al producţiei - relaţiile de producţie -, deci la baza schimbării întregului mod de producţie.

Dintre elementele materiale ale forţelor de producţie, mijloacele de muncă, şi în primul rînd uneltele de muncă, se dezvoltă şi se perfecţionează cel mai rapid. În cadrul forţelor de producţie, rolul hotărîtor îl au oamenii, producătorii bunurilor materiale. În procesul de producţie, oamenii perfecţionează uneltele de muncă, inventează maşini, valorifică bogăţiile naturii, în vederea producerii bunurilor materiale. Odată cu aceasta se îmbogăţeşte şi experienţa de producţie a oamenilor, ceea ce contribuie la dezvoltarea mai departe a forţelor de producţie. Ştiinţa aplicată devine tot mai mult o componentă a forţelor de producţie, contribuind la perfecţionarea mijloacelor de muncă, la crearea de noi obiecte ale muncii, la perfecţionarea forţei de muncă umane. 

O cauză fundamentală a dezvoltării forţelor de producţie constă în contradicţiile interne dintre elementele lor structurale, în special dintre elementele personale şi cele obiectuale ale producţiei. Întreaga istorie a dezvoltării forţelor de producţie este, de fapt, istoria transmiterii treptate a funcţiilor forţei de muncă - fizice şi intelectuale - asupra mecanismelor tehnice, asupra elementelor obiectuale ale producţiei. 

Ritmul de dezvoltare al forţelor de producţie este influenţat în mare măsură de caracterul relaţiilor de producţie dintr-o orînduire socială, ca şi de suprastructura întemeiată pe ele, acestea putînd să-l frîneze sau să-l accelereze.