 |
De la fiecare după capacităţi, fiecăruia după nevoi! |
Filozofii nu au făcut decît să interpreteze lumea în diferite
moduri; important este însă de a o schimba.
Karl Marx, Teze despre Feuerbach, 1845
Fără teorie revoluţionară nu poate să existe
nici mişcare revoluţionară.
V. I. Lenin, Ce-i de făcut?, 1902
Învăţătura lui Marx este atotputernică pentru că
este justă. Ea este completă şi armonioasă, oferind
oamenilor o concepţie unitară despre lume, o concepţie care nu se
împacă cu nici un fel de superstiţii, cu nici un fel de idei reacţionare,
cu nici un fel de apărare a asupririi burgheze. Ea este moştenitoarea
legitimă a tot ce a creat mai bun omenirea în secolul al XIX-lea:
filozofia germană, economia politică engleză şi socialismul
francez.
V. I. Lenin, Trei izvoare şi trei părţi constitutive ale marxismului, 1913
În producţia socială a vieţii lor, oamenii
intră în relaţii determinate, necesare, independente de voinţa
lor - relaţii
de producţie -, care corespund unei trepte de dezvoltare
determinate a forţelor
lor de producţie materiale. Totalitatea acestor relaţii
de producţie constituie structura economică a societăţii, baza
reală pe care se înalţă o suprastructură
juridică şi politică şi căreia îi corespund forme
determinate ale conştiinţei
sociale.
Karl Marx, Prefaţa la Contribuţii la critica economiei politice, 1859
Toate mişcările de pînă acum au fost mişcări ale
unor minorităţi sau în interesul unor minorităţi. Mişcarea
proletară este mişcarea independentă a imensei majorităţi,
în interesul imensei majorităţi.
Karl Marx şi Friedrich Engels, Manifestul Partidului Comunist, 1848
Democraţie pentru o minoritate infimă, democraţie pentru cei
bogaţi, - iată democratismul societăţii capitaliste [...]
cei asupriţi sînt lăsaţi să hotărască o dată
la cîţiva ani care anume din reprezentanţii clasei asupritoare îi va
reprezenta şi îi va călca în picioare în parlament!
V. I. Lenin, Statul şi revoluţia, 1917
Democraţie înseamnă egalitate. Se înţelege deci ce uriaşă
însemnătate are lupta proletariatului pentru egalitate şi lozinca
egalităţii dacă aceasta este just înţeleasă în sensul
desfiinţării claselor. Dar democraţia înseamnă numai
o egalitate formală. Şi, de îndată ce a fost înfăptuită
egalitatea tuturor membrilor societăţii în ceea ce priveşte
stăpînirea mijloacelor de producţie, adică egalitatea muncii,
egalitatea salariului, se va pune în mod inevitabil în faţa omenirii
problema de a păşi mai departe, de la egalitatea formală la cea
de fapt, adică la înfăptuirea principiului: „de la fiecare după
capacităţi, fiecăruia după nevoi“.
V. I. Lenin, Statul şi revoluţia, 1917
Atîta timp cît există stat, nu există libertate. Cînd va exista
libertate, nu va mai exista stat.
V. I. Lenin, Statul şi revoluţia, 1917
Locul vechii societăţi burgheze, cu clasele şi
antagonismele ei de clasă, îl ia o asociaţie în cadrul căreia
dezvoltarea liberă a fiecăruia este condiţia pentru dezvoltarea
liberă a tuturor.
Karl Marx şi Friedrich Engels, Manifestul Partidului Comunist, 1848
În faza superioară a societăţii comuniste, după ce va
dispărea subordonarea înrobitoare a indivizilor faţă de
diviziunea muncii şi, o dată cu ea, opoziţia dintre munca
intelectuală şi munca fizică; cînd munca va înceta să mai
fie numai un mijloc de existenţă şi va deveni ea însăşi
prima necesitate vitală; cînd, alături de dezvoltarea multilaterală
a indivizilor, vor creşte şi forţele de producţie, iar toate
izvoarele avuţiei colective vor ţîşni ca un torent - abia atunci
limitele înguste ale dreptului burghez vor putea fi cu totul depăşite
şi societatea va putea înscrie pe stindardele ei: de la fiecare după
capacităţi, fiecăruia după nevoi!
Karl Marx, Critica Programului de la Gotha, 1875
Proletarii n-au de pierdut în această revoluţie decît lanţurile.
Ei au o lume de cîştigat.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
Karl Marx şi Friedrich Engels, Manifestul Partidului Comunist, 1848