C a p i t o l u l  o p t. Domnul Rodbertus. Digresiune. O nouă teorie a rentei funciare

7

  1. Excedentul de plusvaloare în agricultură. Dezvoltarea mai lentă a agriculturii în comparaţie cu industria în condiţiile capitalismului

7

  2. Raportul dintre rata profitului şi rata plusvalorii. Valoarea materiei prime agricole ca element al capitalului constant în agricultură

14

  3. Valoare şi preţ mediu în agricultură. Rentă absolută

19

       a) Egalizarea ratei profitului în industrie

19

       b) Formularea problemei rentei funciare

24

       c) Proprietatea privată asupra pămîntului ca condiţie necesară a existenţei rentei absolute. Scindarea în profit şi rentă a plusvalorii obţinute în agricultură

32

  4. Teza lui Rodbertus potrivit căreia în agricultură valoarea materiei prime nu intră în cheltuielile de producţie

40

  5. Premisele greşite ale teoriei rentei a lui Rodbertus

51

  6. Neînţelegerea de către Rodbertus a raportului dintre preţul mediu şi valoare în industrie şi în agricultură. Legea preţului mediu

61

  7. Concepţia greşită a lui Rodbertus asupra factorilor care determină rata profitului şi rata rentei funciare

68

       a) Prima teză a lui Rodbertus

69

       b) A doua teză a lui Rodbertus

72

       c) A treia teză a lui Rodbertus

84

  8. Adevărata esenţă a legii denaturate de Rodbertus

91

  9. Corelaţia dintre renta diferenţială şi renta absolută. Caracterul istoric al rentei funciare. Despre metoda de cercetare la Smith şi Ricardo

94

 10. Rata rentei şi rata profitului. Raportul dintre productivitatea din agricultură şi productivitatea din industrie pe diferite trepte ale dezvoltării istorice

107

C a p i t o l u l  n o u ă. Observaţii cu privire la istoria descoperirii aşa-numitei legi ricardiene. Observaţii suplimentare cu privire la Rodbertus (Digresiune)

115

  1. Descoperirea rentei diferenţiale de către Anderson. Denaturarea concepţiilor lui Anderson în interesul proprietarilor funciari de către Malthus, plagiatorul său

115

  2. Dezvoltarea forţelor productive ca principiu fundamental al lui Ricardo în aprecierea fenomenelor economie. Apologia făcută de Malthus celor mai reacţionare elemente ale claselor dominante. Infirmarea efectivă de către Darwin a teoriei populaţiei a lui Malthus

119

  3. Denaturarea de către Roscher a istoriei concepţiilor asupra rentei funciare. Exemple de obiectivitate ştiinţifică la Ricardo. Renta în producţia agrară şi în producţia industrială. Dubla acţiune a concurenţei

123

  4. Greşelile şi confuziile lui Rodbertus în problema raportului dintre valoare şi plusvaloare în cazul scumpirii produsului

129

  5. Negarea rentei absolute de către Ricardo — o urmare a greşelilor lui în teoria valorii

131

  6. Teza lui Ricardo cu privire la creşterea continuă a preţurilor la cereale. Tabelul preţurilor medii la cereale în anii 1641—1859

135

  7. Hopkins despre deosebirea dintre renta absolută şi renta diferenţială şi dintre munca productivă şi munca neproductivă, despre proprietatea privată ca geneză a rentei funciare

139

  8. Cheltuielile de desţelenire. Perioadele de creştere a preţurilor la cereale şi perioadele de scădere a lor (1641—1859)

144

  9. Anderson contra Malthus. Teza lui Anderson cu privire a productivitatea crescîndă a agriculturii şi influenţa ei asupra rentei diferenţiale

149

  10. Inconsistenţa criticii făcute de Rodbertus teoriei rentei a lui Ricardo. Neînţelegerea de către Rodbertus a particularităţilor agriculturii capitaliste

155

C a p i t o l u l  z e c e. Teoria preţului de cost a lui Ricardo şi Adam Smith. (Infirmare)

168

A. Teoria preţului de cost a lui Ricardo

168

  1. Falimentul teoriei fiziocraţilor şi dezvoltarea concepţiilor asupra rentei funciare

168

  2. Determinarea valorii prin timpul de muncă a Ricardo. Baza istorică şi neajunsurile metodei lui de cercetare

171

  3. Confuzia pe care o face Ricardo în problema rentei „absolute“ şi a valorii „relative“. Neînţelegerea de către el a formei valoare

177

  4. Cum tratează Ricardo profitul, rata profitului, preţurile medii etc.

180

       a) Confuzia pe care o face Ricardo între capitalul constant şi capitalul fix, între capitalul variabil şi cel circulant. Explicaţia greşită dată de el schimbării valorilor relative

180

       b) Confundarea de către Ricardo a preţului de cost cu valoarea şi contradicţiile ce decurg de aici în a sa teorie a valorii. Neînţelegerea de către el a procesului egalizării ratei profitului şi transformării valorilor în preţuri de cost

199

  5. Preţuri medii sau preţuri de cost şi preţuri de piaţă

215

       a) Observaţii introductive : valoare individuală şi valoare de piaţă ; valoare de piaţă şi preţ de piaţă

215

       b) Confundarea de către Ricardo a procesului formării valorii de piaţă cu procesul formării preţurilor de cost

218

       c) Ambele determinări ale „preţului natural“ la Ricardo. Variaţiile preţului de cost în funcţie de variaţiile în productivitatea muncii

223

B. Teoria preţului de cost a lui Smith

230

  1. Premisele greşite ale teoriei preţului de cost a lui Smith. Inconsecvenţa lui Ricardo, datorată menţinerii identificării smithiene a valorii cu preţul de cost

230

  2. Teoria lui Smith cu privire la „rata naturală“ a salariului, profitului şi rentei

236

C a p i t o l u l  u n s p r e z e c e. Teoria rentei a lui Ricardo

251

  1. Condiţiile istorice ale dezvoltării teoriei rentei de către Anderson şi Ricardo

251

  2. Tratarea greşită de către Ricardo a preţului de cost şi influenţa ei asupra teoriei ricardiene a rentei

255

  3. Insuficienţa definiţiei ricardiene a rentei

260

C a p i t o l u l  d o i s p r e z e c e. Tabele cu explicaţii privind renta diferenţială

267

  1. Modificări în masa şi rata rentei

267

  2. Diferite combinări ale rentei diferenţiale şi rentei absolute. Tabelele A, B, C, D, E

270

  3. Analiza tabelelor

287

       a) Cu privire la tabelul A. Raportul dintre valoarea individuală şi valoarea de piaţă

287

       b) Legătura dintre teoria rentei a lui Ricardo şi concepţia productivităţii descrescînde a agriculturii. Schimbările ratei rentei absolute în corelaţia lor cu schimbările ratei profitului

289

       c) Consideraţii privind influenţa schimbării valorii mijloacelor de subzistenţă şi a materiei prime (deci şi a valorii maşinilor) asupra compoziţiei organice a capitalului

293

       d) Variaţiile rentei totale în funcţie de variaţia valorii de piaţă

307

C a p i t o l u l  t r e i s p r e z e c e. Teoria rentei a lui Ricardo. Sfîrşit

328

  1. Premisa ricardiană a inexistenţei proprietăţii funciare. Trecerea la noi terenuri în funcţie de poziţia şi fertilitatea lor

328

  2. Afirmaţia lui Ricardo că renta diferenţială nu poate influenţa preţul cerealelor. Renta absolută — cauză a creşterii preţurilor produselor agricole

335

  3. Concepţia lui Smith şi Ricardo asupra „preţului natural“ al produsului agricol

340

  4. Ricardo despre îmbunătăţirile în agricultură şi despre influenţa lor asupra rentei funciare

344

  5. Critica pe care o face Ricardo teoriei rentei a lui Smith şi unor teze ale lui Malthus

357

C a p i t o l u l  p a i s p r e z e c e. Teoria rentei a lui A. Smith

372

  1 Contradicţii în tratarea problemei

372

  2. Teza lui Smith cu privire la caracterul deosebit al cererii de produse agricole. Elementul fiziocratic din teoria rentei a lui Smith

386

  3. Cum tratează Smith raportul dintre ofertă şi cerere la diferite feluri de produse ale pămîntului.

Concluziile lui privind teoria rentei

392

  4. Analiza schimbării preţurilor la produsele pămîntului, făcută de Smith

401

  5. Concepţiile lui Smith asupra dinamicii rentei şi aprecierea făcută de el asupra intereselor diferitelor clase sociale

407

C a p i t o l u l  c i n c i s p r e z e c e. Teoria plusvalorii a lui Ricardo

409

A. Ricardo despre profit şi rentă

409

  1. Confuzia pe care o face Ricardo între legile plusvalorii şi legile profitului

409

  2. Diferite cazuri de schimbare a ratei profitului

416

  3. Schimbări opuse în valoarea capitalului constant şi a capitalului variabil şi influenţa lor asupra ratei profitului

419

  4. Confundarea preţului de cost cu valoarea în teoria profitului a lui Ricardo

422

  5. Raportul dine rata generală a profitului şi rata rentei absolute. Influenţa exercitată de scăderea salariului asupra preţului de cost

24

B. Ricardo despre plusvaloare

433

  1. Cantitatea de muncă şi valoarea muncii

433

  2. Valoarea capacităţii de muncă. Value of labour

438

  3. Plusvaloarea

444

  4. Plusvaloarea relativă. Salariul relativ

458

C a p i t o l u l  ş a i s p r e z e c e. Teoria profitului a lui Ricardo

468

  1. Unele cazuri în are Ricardo face distincţie între plusvaloare şi profit

468

  2. Formarea ratei generale a profitului (average profits) (sau a “general rate of profits”) (“usual profits”)

475

       a) Rata medie dată a profitului ca punct de plecare al teoriei ricardiene a profitului

475

       b) Concepţia greşită a lui Ricardo despre influenţa comerţului colonial şi în general a comerţului exterior asupra ratei profitului

479

  3. Legea scăderii ratei profitului

481

       a) Premisele greşite ale concepţiei ricardiene asupra scăderii ratei profitului

481

       b) Ideea lui Ricardo că renta crescîndă absoarbe treptat rata profitului

483

       c) Transformarea unei părţi a profitului şi a unei părţi a capitalului în rentă. Schimbarea mărimii rentei în funcţie de cantitatea de muncă folosită în agricultură

494

       d) Ilustrarea pe bază de date istorie a creşterii ratei profitului în condiţii în care preţurile a produsele agricole cresc simultan. Posibilitatea creşterii productivităţii muncii în agricultură

505

       e) Ricardo despre scăderea ratei profitului şi a sa teorie a rentei

507

C a p i t o l u l  ş a p t e s p r e z e c e. Teoria acumulării a lui Ricardo. Critica ei. (Deducerea crizelor din forma fixă a capitalului)

518

  1. Greşeala lui Smith şi Ricardo, care nu au în vedere capitalul constant. Reproducţia diferitelor părţi ale capitalului constant

518

  2. Valoarea capitalului constant şi valoarea produsului

522

  3. Condiţiile necesare ale acumulării capitalului. Amortizarea capitalului fix şi rolul ei în procesul acumulării

525

  4. Dependenţa reciprocă a ramurilor de producţie în procesul acumulării. Transformarea nemijlocită a unei părţi din plusvaloare în capital constant în agricultură şi în construcţia de maşini

529

  5. Transformarea plusvalorii capitalizate în capital constant şi capital variabil

538

  6. Problema crizelor (Observaţii introductive). Distrugerea capitalului în timpul crizelor

541

  7. Absurditatea negării supraproducţiei de mărfuri în condiţii în care concomitent se recunoaşte existenţa unei supraabundenţe de capital

546

  8. Negarea de către Ricardo a supraproducţiei generale. Posibilitatea crizei rezultă din contradicţiile interne ale mărfii şi ale banilor

549

  9. Concepţia greşită a lui Ricardo asupra raportului dintre producţie şi consum în condiţiile capitalismului

556

  10. Transformarea posibilităţii crizei în realitate. Criza ca manifestare a tuturor contradicţiilor economiei burgheze

558

  11. Despre formele crizei

564

  12. Contradicţii între producţie şi consum în condiţiile capitalismului. Transformarea supraproducţiei principalelor articole de consum în supraproducţie generală

568

  13. Rămînerea în urmă a pieţei faţă de creşterea producţiei. Concepţia lui Ricardo asupra cererii nelimitate şi asupra folosirii nelimitate a capitalului

575

  14. Contradicţia dintre dezvoltarea impetuoasă a forţelor productive şi caracterul limitat al consumului maselor ca bază a supraproducţiei. Caracterul apologetic al teoriei imposibilităţii supraproducţiei generale

578

  15. Concepţiile lui Ricardo asupra diferitelor moduri de acumulare a capitalului şi asupra consecinţelor economice ale acumulării

586

C a p i t o l u l  o p t s p r e z e c e. Miscelanee la Ricardo. Încheiere la Ricardo (John Barton)

599

A. Venitul brut şi venitul net

599

B. Maşinile. Ricardo şi Barton despre influenţa maşinilor asupra situaţiei clasei muncitoare

603

  1. Concepţiile lui Ricardo

603

       a) Ricardo despre înlăturarea muncitorilor de către maşini

603

       b) Ricardo despre influenţa perfecţionărilor în producţie asupra valorii mărfurilor. Teza greşită că fondul de salarii destinat muncitorilor concediaţi devine disponibil

605

       c) Probitatea lui Ricardo, care şi-a revizuit concepţiile asupra folosirii maşinilor. Premise anterioare greşite care au persistat la Ricardo şi în noul său mod de a pune problema

608

       d) Ricardo despre consecinţele pe are le are pentru clasa muncitoare introducerea maşinilor

619

  2. Concepţiile lui Barton

633

       a) Barton despre scăderea relativă a cererii de muncă în procesul acumulării capitalului. Interpretarea unilaterală de către el a influenţei compoziţii organice a capitalului în acest proces

633

       b) Barton despre mişcarea salariului şi creşterea populaţiei

638

ANEXE

  1. O formulare mai veche a tezei cu privire la concordanţa permanentă dintre cerere şi ofertă în agricultură. Rodbertus şi economiştii-practicieni din secolul al XVIII-lea

645

  2. Nathaniel Forster despre rivalitatea dintre proprietarii funciari şi industriaşi

647

  3. Concepţia lui Hopkins asupra raportului dintre rentă şi profit

648

  4. Carey, Malthus şi James Deacon Hume despre îmbunătăţirile în agricultură

649

  5. Hodskin şi Anderson despre creşterea productivităţii muncii în agricultură

651

  6. Scăderea ratei profitului

652

ADNOTĂRI ŞI INDICI

Citate în limbi străine

655

Adnotări

737

Indice bibliografic

758

Indice de lucrări citate, apărute şi în limba română

763

Indice de nume

764

Tablou de greutăţi, măsuri şi monede

769

ILUSTRAŢII

Prima pagină din partea a II-a a manuscrisului lui K. Marx „Teorii asupra plusvalorii“ (pagina 445 din caietul al X-lea al manuscrisului din 1861—1863)

9

O pagină din „Teorii asupra plusvalorii“ în manuscrisul lui K. Marx, cu un tabel cuprinzînd preţurile medii ale grîului în perioada 1641—1749

140