Prefaţă

V

[Cuprinsul manuscrisului lucrării „Teorii asupra plusvalorii“]

3

[Observaţie generală]

6

[C a p i t o l u l  î n t î i] SIR JAMES STEUART [Distincţie între „profit upon alienation“ şi creşterea pozitivă a avuţiei]

7

[C a p i t o l u l  d o i] FIZIOCRAŢII

14

  [ 1. Transferarea problemei originii plusvalorii din sfera circulaţiei în cea a producţiei nemijlocite. Renta funciară ca unică formă a plusvalorii]

14

  [ 2. Contradicţii în sistemul fiziocraţiei : învelişul ei feudal şi esenţa ei burgheză ; dualitate în tratarea plusvalorii]

19

  [ 3. Quesnay despre cele trei clase ale societăţii. Dezvoltarea teoriei fiziocrate de către Turgot : elemente ale unei analize mai profunde a relaţiilor capitaliste]

23

  [ 4. Identificarea valorii cu materia lui Paoletti]

30

  [ 5. Elemente fiziocrate la Adam Smith]

30

  [ 6. Fiziocraţii ca adepţi ai marii agriculturi capitaliste]

34

  [ 7. Contradicţii în concepţiile politice ale fiziocraţilor. Fiziocraţii şi revoluţia franceză]

36

  [ 8. Vulgarizarea doctrinei fiziocrate de către reacţionarul prusian Schmalz]

37

  [ 9. Împotriva prejudecăţii fiziocraţilor]

38

[C a p i t o l u l  t r e i] ADAM SMITH

40

  [ 1. Cele două determinări ale valorii la Smith]

40

  [ 2. Teoria generală a plusvalorii la Smith. Profitul, renta funciară şi dobînda ca scăzăminte din produsul muncii muncitorului]

48

  [ 3. Descoperirea de către Smith a producţiei de plusvaloare în toate sferele muncii sociale]

57

  [ 4. Neînţelegerea de către Smith a acţiunii legii valorii în schimbul dintre capital şi munca salariată]

58

  [ 5. Confundarea plusvalorii cu profitul — element vulgar în teoria lui Smith]

60

  [ 6. Concepţia greşită a lui Smith asupra profitului, rentei funciare şi salariului ca surse ale valorii]

64

  [ 7. Ambiguitatea concepţiei lui Smith asupra raportului dintre valoare şi venituri. Concepţia lui asupra „preţului natural“ ca sumă a salariului, profitului şi rentei]

67

  [ 8. Greşeala pe care o face Smith reducînd întreaga valoare a produsului social la venituri. Contradicţii în concepţiile lui asupra venitului brut şi venitului net]

70

  [ 9. Say ca vulgarizator al teoriei lui Smith. Identificarea de către Say a produsului social brut cu venitul social. Încercări de a le diferenţia la Storch şi la Ramsay]

75

  [10. Analiza modului în care este posibil ca profitul anual şi salariul anual să cumpere mărfurile produse anual, care, în afară de profit şi de salariu, conţin şi capital constant

79

       [a) Imposibilitatea înlocuirii capitalului constant al producătorilor de obiecte de consum prin schimbul între aceşti producători]

79

       [b) Imposibilitatea înlocuirii întregului capital constant al societăţii prin schimb între producătorii de obiecte de consum şi producătorii de mijloace de producţie]

98

       [c) Schimbul de capital contra capital între producătorii de mijloace de producţie. Produsul anual al muncii şi produsul muncii nou adăugate anual]

112

  [11. Concepţiile contradictorii ale lui Smith asupra măsurii valorilor]

124

[C a p i t o l u l  p a t r u] TEORII CU PRIVIRE LA MUNCA PRODUCTIVĂ ŞI MUNCA NEPRODUCTIVĂ

126

  [1. Muncă productivă în sensul producţiei capitaliste este munca salariată care produce plusvaloare]

126

  [ 2. Concepţiile fiziocraţilor şi ale mercantiliştilor despre munca productivă]

127

  [ 3. Ambiguitatea concepţiei lui Smith despre munca productivă]

129

       [a) Interpretarea muncii productive ca muncă ce se schimbă contra capital]

129

       [b) Interpretarea muncii productive ca muncă ce se realizează în marfă]

134

  [ 4. Vulgarizarea economiei politice burgheze în determinarea muncii productive]

148

  [ 5. Adepţi ai concepţiilor lui Smith asupra muncii productive. Cu privire la istoria acestei probleme]

150

       [a) Ricardo şi Sismondi — adepţi ai primei interpretări date de Smith muncii productive]

150

       [b) Primele încercări de a face o distincţie între munca productivă şi munca neproductivă (D'Avenant, Petty)]

151

       [c) John Stuart Mill — adept al celei de-a doua interpretări date de Smith muncii productive]

156

  [ 6. Germain Garnier]

156

       [a) Confundarea muncii care se schimbă pe capital cu munca care se schimbă pe venit. Concepţia greşită că întregul capital este înlocuit cu veniturile consumatorilor]

157

       [b) Înlocuirea capitalului constant prin intermediul schimbului de capital contra capital]

162

       [c) Premisele vulgare ale polemicii lui Garnier cu Smith. Revenirea lui Garnier la concepţiile fiziocraţilor. Ideea despre consumul muncitorilor neproductivi ca sursă a producţiei — un pas înapoi în comparaţie cu fiziocraţii)

173

  [ 7. Charles Ganilh]

178

       [a) Concepţie mercantilistă despre schimb şi valoarea de schimb]

178

       [b) Orice muncă plătită considerată muncă productivă]

185

  [ 8. Ganilh şi Ricardo despre venitul net. Ganilh — adept al reducerii populaţiei productive ; Ricardo — adept al acumulării capitalului şi al creşterii forţelor productive]

189

  [ 9. Schimb de venit şi schimb de capital]

207

       [a) Schimb de venit pe venit]

208

       [b) Schimb de venit pe capital]

212

       [c) Schimb de capital pe capital]

221

  [10. Ferrier. Caracterul protecţionist al atacului îndreptat de el împotriva teoriei lui Smith cu privire la munca productivă şi la acumulare. Confuzia pe care o face Smith în problema acumulării. Elementul vulgar din concepţia lui despre muncitorii productivi]

229

  [11. Lauderdale. Adversar al teoriei acumulării a lui Smith şi al distincţiei pe care o face acesta între munca productivă şi munca neproductivă]

242

  [12. Say despre „produsele nemateriale“. Justificarea unei creşteri vertiginoase a muncii neproductive]

244

  [13. Destutt de Tracy. Concepţie vulgară asupra originii profitului. Proclamarea capitaliştilor activi drept unicii muncitori productivi]

247

  [14. Caracteristica generală a polemicii împotriva distincţiei făcute de Smith între munca productivă şi munca neproductivă]

260

  [15. Henri Storch. Abordarea neistorică a legăturii dintre producţia materială şi cea spirituală. Concepţia lui despre „munca nematerială“ a claselor dominante]

263

  [16. Nassau Senior. Proclamarea tuturor activităţilor utile burgheziei ca fiind productive. Ploconirea în faţa burgheziei şi a statului burghez]

266

  [17. P. Rossi. Ignorarea formei sociale a fenomenelor economice. Concepţia vulgară a „economisirii muncii“ de către muncitorii neproductivi]

271

  [18. Chalmers — apologet al risipei făcute de cei bogaţi, de stat şi de biserică]

279

  [19. Observaţii finale cu privire la Smith şi la distincţia pe care o face acesta între munca productivă şi munca neproductivă]

280

[C a p i t o l u l  c i n c i] NECKER. Prezentarea opoziţiei dintre clase în capitalism ca opoziţie între sărăcie şi avuţie]

285

[C a p i t o l u l  ş a s e] Digresiune. Tableau Économique suivant Quesnay]

289

  [ 1. Circulaţia dintre fermieri şi proprietarii funciari. Întoarcerea banilor la fermier, moment ce nu exprimă reproducţia]

290

  [ 2. Despre circulaţia banilor între capitalist şi muncitor]

297

       [a) Fraze absurde despre salariu ca avans dat de capitalist muncitorului. Concepţia burgheză despre profit ca primă de risc]

297

       [b) Cumpărarea mărfurilor de la capitalist de către muncitor. O reîntoarcere a banilor care nu este expresia vreunui act de reproducţie]

305

  [ 3. Circulaţia dintre fermier şi industriaş în Tableau Économique]

313

  [ 4. Circulaţia mărfurilor şi circulaţia banilor în Tableau Économique. Diferite cazuri de reîntoarcere a banilor la punctul de plecare]

318

  [ 5. Importanţa pe care o prezintă Tableau Économique în istoria economiei politice]

328

[C a p i t o l u l  ş a p t e] LINGUET [Polemica cu concepţia burghezo-liberală despre libertatea muncitorului]

330

ANEXE

  Hobbes despre rolul economic al ştiinţei, despre muncă şi despre valoare

339

          Petty

340

          [a) Teoria populaţiei — Critica profesiunilor neproductive]

340

          [b) Determinarea valorii prin timpul de muncă]

341

          [c) Determinarea preţului pămîntului, rentei şi dobînzii]

344

          [d) „Raportul de egalitate natural dintre pămînt şi muncă“]

347

  [ 3. Petty, Sir Dudley North, Locke]

350

  Locke. [Tratarea rentei şi a dobînzii din punctul de vedere al teoriei burgheze a dreptului natural]

351

  North. [Banii ca capital. Dezvoltarea comerţului — cauză a scăderii ratei dobînzii]

354

  [Berkeley despre sîrguinţă ca sursă a avuţiei]

359

  Hume şi Massie

360

          [a) Dobînda la Massie şi la Hume]

360

          [b) Hume. Scăderea profitului şi a dobînzii în funcţie de dezvoltarea comerţului şi a industriei]

360

          [c) Massie. Dobînda ca parte a profitului. Explicarea mărimii dobînzii prin rata profitului]

362

  [Completare la capitolul despre fiziocraţi]

365

          [a) Observaţii suplimentare la Tableau Économique]

365

          [b) Revenirea fiziocraţilor la sistemul mercantilist. Revendicarea liberei concurenţe]

366

          [c) Quesnay : În cadrul schimbului nu este posibilă o reală sporire a valorii]

367

  [Buat] [Apologia aristocraţiei funciare]

368

  [John Gray] [Polemica împotriva aristocraţiei funciare de pe poziţiile fiziocraţilor]

370

  Digresiune (despre munca productivă)

375

  Productivitatea capitalului. Munca productivă şi munca neproductivă

377

          [a) Toate forţele productive ale muncii sociale apar ca forţe productive ale capitalului]

377

          [b) Munca productivă în sistemul producţiei capitaliste]

381

          [c) Două momente esenţial diferite în schimbul dintre capital şi muncă]

385

          [d) Valoarea de întrebuinţare specifică a muncii productive pentru capital]

388

          [e) Munca neproductivă ca muncă care prestează servicii ; cumpărarea serviciilor în condiţiile capitalismului. Concepţia vulgară asupra raportului dintre capital şi muncă ca schimb de servicii]

390

          [f) Munca meseriaşilor şi a ţăranilor în societatea capitalistă]

396

          [g) Determinarea secundară a muncii productive ca muncă care se realizează în avuţie materială]

398

          [h) Manifestări ale capitalismului în domeniul producţiei nonmateriale]

399

          [i) Problema muncii productive prin prisma procesului de ansamblu al producţiei materiale]

400

          [k) Industria transporturilor ca ramură a producţiei materiale. Munca productivă în industria transporturilor]

401

  [13. Schiţe de plan pentru părţile I şi a IlI-a ale „Capitalului“]

403

          [a) Planul pentru partea I sau secţiunea I a „Capitalului“]

403

          [b) Planul pentru partea a III-a sau pentru secţiunea a III-a a „Capitalului“]

403

          [c) Planul pentru capitolul al doilea al părţii a III-a a „Capitalului“)

404

ADNOTĂRI ŞI INDICI

Citate în limbi străine

409

Adnotări

473

Indice bibliografic

493

Indice de lucrări citate, apărute şi în limba română

501

Indice de nume

502

Tablou de greutăţi, măsuri şi monede

509

ILUSTRAŢII

Prima pagină a manuscrisului lui K. Marx „Teorii asupra plusvalorii“. (Începutul caietului al Vl-lea al manuscrisului din 1861—1863)

9

Prima pagină din manuscrisul lui Marx „Teorii asupra plusvalorii“, cu o corectură făcută de Engels

11

O pagină din manuscrisul lui Marx „Teorii asupra plusvalorii“, cu prezentarea „Tableau Économique“ al lui Quesnay

291