Karl Marx şi Friedrich Engels

Opere

Volumul 24

Karl Marx: Capitalul, vol. II Procesul de circulaţie a capitalului


Cuprins

Friedrich Engels. Prefaţă

7

Friedrich Engels. Prefaţă la ediţia a doua

26

 

 

CARTEA A DOUA

 

PROCESUL DE CIRCULAŢIE A CAPITALULUI

 

SECŢIUNEA ÎNTÎI

 

Metamorfozele capitalului şi circuitul lor

 

Capitolul întîi. Circuitul capitalului bănesc

31

   I. Stadiul întîi. B — M

32

   II. Stadiul al doilea. Funcţia capitalului productiv

40

   III. Stadiul al treilea. M' — B'

44

   IV. Circuitul total

55

Capitolul doi. Circuitul capitalului productiv

70

   I. Reproducţia simplă

71

   II. Acumularea şi reproducţia pe scară lărgită

84

   III. Acumularea banilor

89

   IV. Fondul de rezervă

91

Capitolul trei. Circuitul capitalului-marfă

93

Capitolul patru. Cele trei figuri ale procesului circuitului

107

Capitolul cinci. Timpul de circulaţie

129

Capitolul şase. Cheltuielile de circulaţie

137

   I. Cheltuieli de circulaţie propriu-zise

137

          1. Timp de cumpărare şi de vînzare

137

          2. Contabilitate

141

          3. Bani

144

   II. Cheltuieli de păstrare

145

          1. Formarea de stocuri în general

145

          2. Stoc de mărfuri propriu-zis

152

   III. Cheltuieli de transport

157

 

 

SECŢIUNEA A DOUA

 

Rotaţia capitalului

 

Capitolul şapte. Timp de rotaţie şi număr de rotaţii

161

Capitolul opt. Capital fix şi capital circulant

165

   I. Deosebirile formei

165

   II. Componente, înlocuire, reparaţii, acumulare de capital fix

177

Capitolul nouă. Rotaţia totală a capitalului avansat. Ciclurile de rotaţie

192

Capitolul zece. Teorii asupra capitalului fix şi asupra celui circulant. Fiziocraţii şi Adam Smith

198

Capitolul unsprezece. Teorii asupra capitalului fix şi asupra celui circulant. Ricardo

227

Capitolul doisprezece. Perioada de muncă

241

Capitolul treisprezece. Timpul de producţie

251

Capitolul paisprezece. Timpul de circulaţie

261

Capitolul cincisprezece. Influenţa timpului de rotaţie asupra mărimii capitalului avansat

270

   I. Perioada de muncă este egală cu perioada de circulaţie

280

   II. Perioada de muncă este mai mare decît perioada de circulaţie

284

   III. Perioada de muncă este mai mică decît perioada de circulaţie

288

   V. Concluzii

293

   V. Urmările schimbării preţurilor

299

Capitolul şaisprezece. Rotaţia capitalului variabil

308

   I. Rata anuală a plusvalorii

308

   II. Rotaţia capitalului variabil individual

322

   III. Rotaţia capitalului variabil privită din punct de vedere social

327

Capitolul şaptesprezece. Circulaţia plusvalorii

334

   I. Reproducţia simplă

339

   II. Acumularea şi reproducţia lărgită

359

 

 

SECŢIUNEA A TREIA

 

Reproducţia şi circulaţia capitalului social total

 

Capitolul optsprezece. Introducere

366

   I. Obiectul analizei

366

   II. Rolul capitalului bănesc

369

Capitolul nouăsprezece. Prezentări anterioare ale problemei

375

   I. Fiziocraţii

375

   II. Adam Smith

378

          1. Punctele de vedere generale ale lui Smith

378

          2. Descompunerea valorii de schimb în v + p la Smith

386

          3. Partea constantă a capitalului

389

          4. Capitalul şi venitul la A. Smith

394

          5. Rezumat

401

   III. Economiştii de mai tîrziu

406

Capitolul douăzeci. Reproducţia simplă

409

   I. Modul de a pune problema

409

   II. Cele două sectoare ale producţiei sociale

412

   III. Schimbul dintre cele două sectoare : I(v+p) contra IIc

415

   IV. Schimbul în cadrul sectorului II. Mijloace de subzistenţă necesare şi obiecte de lux

420

   V. Mijlocirea schimbului prin circulaţia banilor

430

   VI. Capitalul constant al sectorului I

441

   VII. Capitalul variabil şi plusvaloarea în ambele sectoare

444

   VIII. Capitalul constant în ambele sectoare

418

   IX. Privire retrospectivă asupra lui A. Smith, Storch şi Ramsay

453

   X. Capital şi venit : capital variabil şi salariu

457

   XI. Înlocuirea capitalului fix

469

   XII. Reproducţia materialului bănesc

491

   XIII. Teoria reproducţiei la Destutt de Tracy

503

Capitolul douăzeci şi unu. Acumularea şi reproducţia lărgită

512

   I. Acumularea în sectorul I

515

          1. Formarea tezaurului

515

          2. Capitalul constant adiţional

519

          3. Capitalul variabil adiţional

524

   II. Acumularea în sectorul II

525

   III. Prezentarea schematică a acumulării

529

          1. Primul exemplu

534

          2. Al doilea exemplu

538

          3. Schimbul lui IIc în caz de acumulare

544

   IV. Observaţii suplimentare

546

 

 

Indici şi adnotări

 

Citate în limbi străine

548

Adnotări

550

Indice bibliografic

556

Indice de lucrări citate, apărute şi in limba română

562

Indice de nume

563

Indice de materii

568

Tablou de greutăţi, măsuri şi monede

588

 

 

Ilustraţii

 

Coperta primei ediţii a volumului al II-lea al „Capitalului“

9

O pagină a manuscrisului lui Marx din volumul al II-lea al „Capitalului“

53

O pagină a manuscrisului redactat şi transcris de Engels din volumul al II-lea al „Capitalului“

57

 

 


 

Karl Marx, Friedrich Engels, Opere, Volumul 24, Editura politică, Bucureşti, 1967

Prezenta traducere a fost întocmită în colectivul de redacţie al Editurii politice după originalul apărut în editura „Dietz“, Berlin, 1963, completat cu unele note din ediţia rusă, apărută în Editura de stat pentru literatură politică, Moscova, 1961.

Volumul 24 al Operelor lui K. Marx şi F. Engels cuprinde volumul II al „Capitalului“ lui K. Marx, precum şi prefeţele scrise de F. Engels la ediţiile I şi a II-a.

Pentru noua versiune în limba română a volumului II al „Capitalului“ s-a revizuit traducerea anterioară şi, cu acest prilej, s-au făcut unele precizări şi îndreptări. În afară de aparatul ştiinţific obişnuit, adnotări, indice de nume, indice bibliografic, indice de materii, volumul cuprinde şi un scurt indice de lucrări economice citate de Marx, care există şi în limba română, precum şi o scurtă anexă cuprinzînd citate în original.

Notele de subsol ale lui K. Marx şi F. Engels sînt date cu cifre şi paranteze rotunde, iar adnotările sînt date cu cifre fără paranteze. Numai unele din notele de subsol ale lui Engels sînt semnate cu iniţialele F. E. Traducerea expresiilor străine din note este dată alături, între paranteze drepte.

Spre deosebire de notele lui K. Marx şi F. Engels, notele aparţinînd redacţiei sînt date la subsol cu asterisc şi cu menţiunea Nota red. Traducerea expresiilor străine din text se dă tot la subsol cu asterisc şi cu menţiunea Nota trad. n cazurile cînd unele cuvinte germane nu au putut fi traduse exact s-a dat, alături de traducere, în paranteze drepte, expresia germană.