Militant comunist, eliberat după detenţie îndelungată ca urmare a protestului internaţional, s-a stabilit în U.R.S.S. (1951). 

Lirică revoluţionară, agitatorică, circumscrisă menirii sociale transformatoare a artei, novatoare în planul formei artistice prin folosirea ritmurilor libere (Güneşi icenlerin türküsü, 1928 - Cîntec pentru băutorul de soare). 

Transfigurarea şi interpretarea realităţii de pe poziţii marxiste sînt manifeste în poemele Jokond ile Si-Ya-U (1929, Gioconda şi Si-Ya-U), Benerci kendini niçin öldoldürdü? (1932, De ce s-a sinucis Benerci?), Taranta Babuya mektuplar (1935, Scrisori către Taranta Babu) şi în piesele cu tematică de actualitate vizînd critica societăţii capitaliste Bie ölü evi (1932, Casa morţilor) şi Unutulan adam (1935, Uitat de toţi). 

Poemul Insan manzaralari (1951, Chipuri de oameni) se remarcă prin plasticitatea imaginilor de mare concreteţe şi prin laconismul expresiei. Poeme dramatice cu subiect istoric şi legendar (Simavne kadisi oğlu şeyh Bedreddin destani, 1936 - Legendă despre şeicul Bedreddin, fiul cadiului din Simavne; Yusufla Zeliha, 1954 - Yusuf şi Zuleiha).