Karl Marx, Friedrich Engels: Opere, Volumul 2

Cuprins

Introducere

KARL MARX şi FRIEDRICH ENGELS. Sfînta familie, sau critica criticii critice. Împotriva lui Bruno Bauer & Co.

Prefaţă

Capitolul I. „Critica critică sub înfăţişarea unui legător de cărţi“, sau critica critică în persoana d-lui Reichardt (Engels)

Capitolul II. „Critica critică“ ca „Mühleigner“, sau critica critică în persoana d-lui Jules Faucher (Engels)

Capitolul III. „Temeinicia criticii critice“, sau critica critică în persoana d-lui J. (Jungnitz ?) (Engels)

Capitolul IV. „Critica critică“ ca liniştea cunoaşterii, sau „critica critică“ în persoana d-lui Edgar

1. „L'Union ouvrière“ de Flora Tristan (Engels)

2. Beraud despre prostituate (Engels)

3. Dragostea (Marx)

4. Proudhon (Marx)

Traducere caracterizantă nr. 1

Notă marginală critică nr. 1

Notă marginală critică nr. 2

Traducere caracterizantă nr. 2

Notă marginală critică nr. 3

Traducere caracterizantă nr. 3

Notă marginală critică nr. 4

Traducere caracterizantă nr. 4

Notă marginală critică nr. 5

Capitolul V. „Critica critică“ sub înfăţişarea unui negustor de mistere, sau „critica critică“ în persoana d-lui Szeliga (Marx)

1. „Misterul sălbăticirii în cadrul civilizaţiei“ şi „misterul lipsei de drepturi în stat“

2. Misterul construcţiei speculative

3. „Misterul societăţii culte“

4. „Misterul onestităţii şi al evlaviei“

5. „Misterul — o batjocură“

6. Porumbiţa (Rigolette)

7. Rînduiala lumii şi misterele Parisului

Capitolul VI. Critica critică absolută, sau critica în persoana d-lui Bruno

1. Prima campanie a criticii absolute (Marx)

a) „Spiritul“ şi „masa“

b) Problema evreiască nr. 1. Modul de a pune problemele

c) Hinrichs nr. 1. Aluzii misterioase la politică, la socialism şi la filozofie

101

2. A doua campanie a criticii absolute

103

a) Hinrichs nr. 2. „Critica“ şi „Feuerbach“. Condamnarea filozofiei (Engels)

103

b) Problema evreiască nr. 2. Descoperiri critice asupra socialismului, a ştiinţei dreptului şi a politicii (naţionalitate) (Marx)

105

3. A treia campanie a criticii absolute (Marx)

111

a) Autoapologia criticii absolute. Trecutul ei „politic“

111

b) Problema evreiască nr. 3

119

c) Bătălie critică împotriva revoluţiei franceze

133

d) Bătălie critică împotriva materialismului francez

139

e) Înfrîngerea finală a socialismului

150

f) Circuitul speculativ al criticii absolute şi filozofia conştiinţei de sine

152

Capitolul VII. Corespondenţa criticii critice

161

1. Masa critică (Marx)

161

2. „Masa necritică“ şi „critica critică“

166

a) „Masa încăpăţînată“ şi „masa nesatisfăcută“ (Marx)

166

b) Masa „sensibilă“ şi „însetată de izbăvire“ (Engels)

169

c) Revărsarea harului asupra masei (Marx)

172

3. Masa necritic-critică, sau critica şi „Cercul berlinez“ (Marx)

173

Capitolul VIII. Viaţa pămîntească şi transfigurarea „Criticii critice“, sau „critica critică“ în persoana lui Rudolf, prinţ de Geroldstein (Marx)

182

1. Transformarea critică a unui măcelar în cîine, sau Parlagiul (Chourineur)

183

2. Dezvăluirea misterului religiei critice, sau Fleur de Marie

186

a) „Mărgărita“ speculativă

186

b) Fleur de Marie

186

3. Dezvăluirea misterelor dreptului

189

a) Profesorul, sau noua doctrină penală. Misterul dezvăluit al sistemului detenţiunii celulare. Mistere medicale

198

b) Recompensă şi pedeapsă. Dubla justiţie (cu un tabel)

211

c) Suprimarea sălbăticirii în cadrul civilizaţiei şi a lipsei de drepturi în stat

214

4. Misterul dezvăluit al „punctului de vedere“

215

5. Dezvăluirea misterului utilizării impulsurilor omeneşti, sau Clémence d'Harville

218

6. Dezvăluirea misterului emancipării femeilor, sau Louise Morel

220

7. Dezvăluirea misterelor economiei politice

221

a) Dezvăluirea teoretică a misterelor economiei politice

221

b) „Banca pentru săraci“

222

c) Gospodăria model de la Bouqueval

224

8. Rudolf, „Misterul dezvăluit al tuturor misterelor“

226

Capitolul IX. Judecata de apoi critică (Marx)

237

Epilog istoric

238

FRIEDRICH ENGELS. Situaţia clasei muncitoare din Anglia. După observaţii proprii şi izvoare autentice

239

Către clasa muncitoare a Marii Britanii

243

Prefaţă

246

Introducere

251

Situaţia muncitorilor înainte de revoluţia industrială (246) — Maşina de filat Jenny (253) — Naşterea proletariatului industrial şi a proletariatului agricol (254) — Throstle, mule, războiul mecanic de ţesut, maşina cu aburi (256) — Victoria muncii mecanice asupra muncii manuale (256) — Dezvoltarea puterii industriale (257) — Industria bumbacului (257) — Fabrici de ciorapi (258) — Dantelăria (258) — Albitoria, vopsitoria, imprimeria (258) — Industria lînii (258) —Industria inului (259) — Industria mătăsii (260) — Producţia fierului şi prelucrarea lui (261) —Minele de cărbuni (262) — Olăria (262) — Agricultura (262) — Şosele, canaluri, căi ferate, vapoare (263) — Rezumat (264) — Dezvoltarea proletariatului ca o clasă importantă pe scară naţională (265) — Punctul de vedere al burgheziei cu privire la proletariat (265—266)

Proletariatul industrial

268

Clasificarea muncitorilor (268) — Centralizarea proprietăţii (269) — Pîrghiile industriei moderne (269) — Centralizarea populaţiei (269)

Oraşele mari

272

Prima impresie pe care o face oraşul Londra (272) — Războiul social şi sistemul universal de jaf (273) — Soarta săracilor, ca urmare a acestei situaţii (273) — Cartierele mizere în general (275) — La Londra : St. Giles şi împrejurimi (276) — Whitechapel (277) — Interiorul locuinţelor muncitoreşti (277) — Cei fără adăpost care dorm în parcuri (279) — Azilurile de noapte (279) — Dublin (281) — Edinburgh (282) — Liverpool (284) — Oraşele industriale : Nottingham, Birmingham, Glasgow, Leeds, Bradford, Huddersfield (284—288) — Lancashire : generalităţi (288) — Bolton (290) — Stockport (290) — Ashton under-Lyne (290) — Stalybridge (291) — Descriere amănunţită a oraşului Manchester : construcţiile (292) — oraşul vechi (297) — oraşul nou (303) — Modul de construcţie al cartierelor muncitoreşti (304) — Curţi şi stradele dosnice (305) — Ancoats (305) — Mica Irlandă (309) — Hulme (309) — Salford (310) — Rezumat (311) — Camere şi paturi închiriate cu ziua (313) — Densitatea populaţiei (313) — Pivniţe locuite (314) — Îmbrăcămintea muncitorilor (315) — Alimentaţia (316) — Carne necomestibilă (316) — Falsificări de alimente (318) — Lipsă la cîntar etc. (319—320) — Rezumat (321)

Concurenţa

323

Concurenţa dintre muncitori stabileşte salariul minim, concurenţa dintre patroni, salariul maxim (323) — Muncitorul, sclavul burgheziei, este silit să se vîndă singur cu ziua, cu ora (327) — Surplus de populaţie (328) — Crize comerciale (329) — Rezervă de muncitori (332) — Soarta acestei rezerve în criza din 1842 (334)

Imigraţia irlandeză

337

Cauzele imigraţiei şi numărul celor imigraţi (337) — Descriere făcută de Carlyle (338) — Murdăria, brutalitatea şi alcoolismul irlandezilor (339) — Efectul concurenţei irlandezilor şi a vecinătăţii lor asupra muncitorului englez (340—341)

Concluzii

342

Observaţii introductive (342) — Efectul condiţiilor de trai descrise mai sus asupra stării fizice a muncitorilor (343) — Influenţa oraşelor mari, a locuinţelor, a insalubrităţii etc. (344) — Starea de fapt (345) — Tuberculoza (345) — Tifosul, mai cu seamă la Londra, în Scoţia şi Irlanda (346) — Afecţiunile intestinale (350) — Consecinţele alcoolismului (350) — Şarlatanii şi leacurile băbeşti (350) — „Godfrey's Cordial“ (351) — Mortalitatea în rîndurile proletariatului, mai ales printre copiii mici (352) — Burghezia acuzată de crimă socială (356) — Consecinţele pe care le au condiţiile fizice de viaţă ale muncitorilor asupra stării lor intelectuale şi morale (357) — Lipsa posibilităţilor de instruire (357) — Deficienţele şcolilor serale şi ale şcolilor săptămînale (357) — Ignoranţa (358) — Condiţiile de viaţă ale muncitorilor contracarează influenţa educaţiei nefaste pe care le-o dă burghezia (360) — Neglijarea, din punct de vedere moral, a muncitorilor (361) — Legea, singurul îndreptar moral (341) — Situaţia în care se află muncitorul îl sileşte să încalce legea şi morala (361) — Influenţa pe care o exercită asupra proletariatului sărăcia şi nesiguranţa zilei de mîine (362) — Consecinţele constrîngerii la muncă forţată a muncitorilor (365) — Consecinţele centralizării populaţiei (366) — Consecinţele imigraţiei irlandeze (369) — Deosebirea dintre caracterul burghezului şi caracterul proletarului (370) — Superioritatea proletarului faţă de burghez (371) — Laturile negative ale caracterului proletarului (372) — Alcoolismul (372) — Dezmăţul în viaţa sexuală (374) — Destrămarea familiei (375) — Nerespectarea ordinii sociale (375) — Criminalitatea (375) — Descrierea războiului social (375)

Diferitele ramuri de muncă. Muncitorii industriali propriu-zişi

Efectele introducerii maşinilor (379) — Ţesătorii manuali (381) — Înlăturarea din industrie a bărbaţilor (382) — Munca femeilor, destrămarea familiei (386) — Răsturnarea tuturor relaţiilor de familie (389) — Consecinţele morale ale faptului că în fabrici lucrează un mare număr de femei (392) — Jus primae noctis (393) — Munca copiilor (393—394) — Sistemul de ucenicie (394) — Reglementări ulterioare (395) — Relatare potrivit raportului Comisiei pentru cercetarea muncii în fabrici (395) — Timp de muncă îndelungat (395) — Munca de noapte (395) — Schilodiri (396) — Alte deformări mai mici (396) — Caracterul muncii (398) — Constituţie fizică în general slabă (399) — Boli specifice (400) — Dovezi (400) — Îmbătrînire prematură (402—403) — Efectele specifice ale muncii în fabrică asupra organismului femeii (403) — Ramuri de muncă deosebit de dăunătoare sănătăţii (405) — Accidente (406) — Părerea burgheziei asupra sistemului de fabrică (407—408) — Legile industriale şi agitaţia pentru ziua de muncă de 10 ore (411) — Efectele abrutizante ale muncii în fabrică (418—419) — Starea de sclavie (419) — Regulamente de fabrică (420) — Truck-sistemul (423) — Sistemul cottagelor (423) — Paralelă între iobagul din 1145 şi muncitorul liber din 1845 (426)

Celelalte ramuri de muncă

429

Lucrătorii de ciorapi (429) — Industria de dantelă (431) — Imprimeriile de stambă (435) — Tunzătorii de catifea (436) — Ţesătorii din industria mătăsii (439) — Produse metalurgice (439) — Birmingham (439) — Staffordshire (442) — Sheffield (443) — Industria de maşini (445) — Olăriile din regiunea de la nord de Staffordshire (446) — Industria sticlei (447) — Meseriaşii (448) — Modistele şi cusătoresele din Londra (449)

Mişcările muncitoreşti

452

Introducere (452) — Delictele (453) — Revolte împotriva maşinilor (454) — Asocierile între muncitori ; grevele (454) — Efectele asocierii şi ale grevelor (456) — Excesele la care s-au dedat din cauza aceasta (459) — Caracterul luptelor proletariatului englez împotriva burgheziei (461) — Încăierarea de la Manchester din mai 1843 (464) — Muncitorii nu respectă legea (466) — Cartismul (466) — Istoricul mişcării cartiste (467) — Insurecţia din 1842 (469) — Despărţirea definitivă a cartismului proletar de radicalismul burgheziei (473) — Tendinţa socială a cartismului (474) — Socialismul (474) — Punctul de vedere general al muncitorilor (476)

Proletariatul din mine

479

Minerii din Cornwall (479) — Alston Moor (480) — Minele de fier şi de cărbuni (481) — Munca bărbaţilor, a femeilor şi a copiilor (482) — Boli specifice (483) — Munca în galeriile joase (486) — Accidente, explozii etc. (486) — Nivelul cultural (487) — Moralitatea (487) — Legi privitoare la mine (488) — Exploatarea sistematică a muncitorilor mineri (489) — Mişcările care au avut loc în sînul lor (491) — „Uniunea“ (491) — Marea campanie care a avut loc în 1844 în nordul Angliei (491) — Roberts şi campania împotriva judecătorilor de pace şi a truck-sistemului (492) — Rezultatele luptei (493)

Proletariatul agricol

497

Istoric (497) — Paupertatea la ţară (498) — Situaţia muncitorilor agricoli zileri (500) — Incendieri (502) — Indiferenţa faţă de problema legilor cerealelor (504) — Ireligiozitatea (505) — Wales ; sistemul fermelor mici (506) — Răscoalele „Rebekka“ (506) — Irlanda : fărîmiţarea pămîntului în loturi mici (506) — Pauperizarea naţiunii (508) — Acte teroriste (510) — Agitaţia pentru „Repeal“ (510)

Poziţia burgheziei faţă de proletariat

511

Corupţia şi amoralitatea burgheziei engleze (511) — Setea de cîştig (512) — Economia politică şi libera concurenţă (512) — Ipocrizia operelor de binefacere, a economiei politice şi a politicii în problema legilor cerealelor (513—514) — Legislaţia şi justiţia burgheziei (516) — Burghezia în parlament (517) — Legea pentru reglementarea raporturilor dintre stăpîni şi slujbaşi (518) — Teoria malthusiană (519) — Vechea lege pentru asistenţa săracilor (520) — Noua lege pentru asistenţa săracilor (522) — Exemple de brutalitatea care domneşte în casele de muncă (523—524) — Perspectivele de viitor ale Angliei (527).

Din : „The New Moral World“

Friedrich Engels. Socialismul pe continent

533

Friedrich Engels. Succesele rapide ale comunismului în Germania I-III

535

Din : „Deutsches Bürgerbuch für 1845“

Friedrich Engels. Descrierea coloniilor comuniste de dată mai recentă şi care mai fiinţează încă

547

Din : „Rheinische Jahrbücher zur gesellschaftlichen Reform“

Friedrich Engels. Două cuvîntări rostite la Elberfeld

563

Din : „The Northern Star“

Friedrich Engels. Recentul masacru de la Leipzig. Mişcarea muncitorească din Germania

586

Friedrich Engels. Vizita Victoriei. — „Familiile domnitoare“ se ceartă între ele. — Scandalul dintre Vic şi burghezia germană. — Condamnarea dulgherilor de la Paris

590

Friedrich Engels. Situaţia din Germania I-III

592

Din : „Telegraph für Deutschland“

Friedrich Engels. Istoricul legilor cerealelor din Anglia

613

Din : „Das Westphälische Dampfboot“

Friedrich Engels. Date suplimentare cu privire la situaţia clasei muncitoare din Anglia. O grevă în Anglia

619

Din : „Deutsches Bürgerbuch für 1846“

Friedrich Engels. Un fragment al lui Fourier despre comerţ [Introducere şi încheiere]

633

Din : „Rheinische Jahrbücher zur gesellschaftlichen Reform“

Friedrich Engels. Sărbătoarea naţiunilor la Londra

640

Din : „Trier'sche Zeitung“

Karl Marx. Declaraţie

653

Anexe

Friedrich Engels. Prefaţă la ediţia americană din 1887 a „Situaţia clasei muncitoare din Anglia“

657

Friedrich Engels. Prefaţă la ediţia germană din 1892 a „Situaţia clasei muncitoare din Anglia“

666

Adnotări şi indici

Adnotări

685

Indice bibliografic

708

Karl Marx şi Friedrich Engels — date din viaţa şi din activitatea lor (1844—1846)

724

Indice de nume

729

Ilustraţii

Coperta primei ediţii a „Sfintei familii“

Coperta primei ediţii a „Situaţia clasei muncitoare din Anglia“

241

Prima pagină a dedicaţiei lui Engels „Către clasa muncitoare a Marii Britanii“

245

Planul oraşului Manchester

293

O pagină din raportul Comisiei pentru cercetarea muncii copiilor

488-489

Sfîrşitul articolului „Succesele rapide ale comunismului în Germania“ şi poezia „Ţesătorii din Silezia“ a lui Heinrich Heine, tradusă în limba engleză de F. Engels

538-539

Karl Marx, Friedrich Engels, Opere, Volumul 2, Editura de stat pentru literatură politică, Bucureşti, 1958

Prezenta traducere a fost întocmită în colectivul de redacţie al Editurii de stat pentru literatură politică după originalul în limba germană apărut în editura „Dietz“, Berlin, 1957, completată cu unele note din ediţia rusă apărută în Editura de stat pentru literatură politică, Moscova, 1955. [Nota red.]